De ce mașinile second-hand din România au kilometri mai puțini decât în Germania

Oricine a căutat măcar o dată o mașină second-hand a observat un fenomen aparent imposibil: în România, autoturismele importate au aproape întotdeauna kilometri mai puțini decât cele similare scoase la vânzare în Germania, Franța sau Belgia. Diferențele sunt uneori de zeci sau chiar sute de mii de kilometri. Întrebarea firească este: cum se explică acest paradox?

Piața auto second-hand din România este alimentată în mare parte din importuri. Majoritatea acestor mașini provin din țări vest-europene, unde sunt utilizate intensiv, în special pentru navetă sau flotă. Este perfect normal ca un diesel de cinci-șase ani din Germania să aibă peste 200.000 km. În momentul în care ajunge însă la vânzare în România, același model apare frecvent cu 130.000 sau chiar 150.000 km, prezentat ca fiind „rulat normal”.

Acest fenomen nu este întâmplător. Cererea din România este puternic orientată către mașini cu kilometraj mic, indiferent de anul de fabricație. Pentru mulți cumpărători, numărul afișat în bord cântărește mai mult decât starea tehnică reală sau istoricul de service. În acest context, tentația de a „cosmetiza” kilometrajul devine uriașă.

Problema este că kilometrii dați înapoi nu înseamnă doar o minciună într-un anunț. Înseamnă uzură ascunsă, revizii sărite, componente apropiate de finalul duratei de viață și costuri care apar inevitabil după achiziție. Turbine, injectoare, cutii de viteze sau sisteme de suspensie pot ceda mult mai devreme decât se așteaptă noul proprietar.

Există și o componentă de sistem care permite perpetuarea acestui fenomen. Verificările sunt fragmentate, istoricul nu este întotdeauna accesibil sau complet, iar responsabilitatea cade aproape exclusiv pe umerii cumpărătorului. De multe ori, documentele par în regulă, iar mașina trece de verificările minime, deși povestea din spatele ei este incompletă.

Comparativ, în Germania sau în alte țări vestice, kilometrajul mare nu este un stigmat. O mașină cu 250.000 km, dar cu istoric clar și întreținere corectă, este considerată o achiziție normală. În România, aceeași mașină ar deveni greu vandabilă fără „ajustări”, chiar dacă este tehnic superioară uneia cu kilometri mai puțini doar pe hârtie.

În final, paradoxul nu este legat de mașini, ci de mentalitate. Atâta timp cât piața va recompensa cifrele mici din bord și nu starea reală, fenomenul va continua. Iar cei care vor plăti prețul vor fi, de cele mai multe ori, cumpărătorii de bună-credință.

Întrebarea rămâne deschisă: tu ce ai alege, o mașină cu kilometri reali și istoric complet sau una cu kilometri „frumoși”, dar cu trecut necunoscut?

Foto: Adevarul

Echipa Blog-Autoflux